Bogdan Steriopol – Deepfake voice/video: „Verificarea sursei este esențială în fața manipulărilor digitale!”

Într-o eră digitală în care informațiile circulă cu o viteză fără precedent, tehnologia deepfake a devenit o sabie cu două tăișuri: un instrument creativ valoros, dar și o metodă periculoasă de manipulare. Deepfake-ul presupune înlocuirea vocii sau a imaginii unei persoane cu versiuni generate artificial, greu de deosebit de realitate. Escrocii, atacatorii cibernetici sau persoane cu intenții rău intenționate pot folosi astfel de tehnici pentru a crea mesaje video și audio menite să inducă publicul în eroare sau să compromită reputații.

Bogdan Steriopol avertizează asupra riscurilor și subliniază nevoia de prevenție și verificare: „Deepfake-urile sunt periculoase, deoarece sunt aproape imposibil de detectat cu ochiul liber, ceea ce le face foarte atractive pentru cei care vor să răspândească informații false sau să comită fraude.”

Ce este tehnologia deepfake și cum funcționează?

Deepfake-urile sunt create cu algoritmi de învățare automată, în special rețele neurale generative (GAN). Acestea pot modifica expresiile faciale, sincroniza mișcarea buzelor cu un text sau genera voci identice cu cele reale. Inițial folosite în domenii creative, precum film sau jocuri video, astăzi deepfake-urile sunt frecvent asociate cu dezinformarea, fraudele financiare și șantajul online.

„Un videoclip deepfake poate compromite reputația unei persoane în câteva minute, înainte ca cineva să apuce să îi verifice autenticitatea,” explică Bogdan Steriopol.

Cum sunt utilizate deepfake-urile?

Tehnologia este exploatată în diverse moduri:

Manipularea opiniei publice și dezinformarea: clipuri false cu politicieni sau influenceri, folosite pentru a crea panică sau pentru a influența campanii electorale.
Fraude financiare: apeluri audio/video deepfake în care un director sau un manager „solicită” transferuri de bani sau informații confidențiale.
Înșelătorii pe rețele sociale: imagini și videoclipuri false care afectează reputația unei persoane sau organizații.
Criminalitate cibernetică și șantaj: materiale compromițătoare false, utilizate pentru extorcare de bani.

„Pericolul real este că deepfake-urile pot fi folosite ca dovezi false, păcălind victimele să ia decizii greșite pe baza unor informații manipulate,” subliniază Bogdan Steriopol.

Cum să te protejezi de manipulările deepfake?

Protecția necesită educație digitală și instrumente tehnologice dedicate:

Verifică sursa: nu te baza pe un singur canal de informare. Dacă primești un video sau un audio suspect, confirmă autenticitatea direct cu persoana sau instituția vizată.
Folosește software de detectare: există soluții capabile să identifice anomalii vizuale sau audio specifice conținutului deepfake.
Fii atent la detalii: erori subtile, cum ar fi mișcări nefirești ale ochilor, expresii faciale ciudate sau intonații neobișnuite, pot fi indicii că materialul nu este autentic.
Educație digitală constantă: învață cum funcționează tehnologia și împărtășește aceste informații cu familia și colegii pentru a crește gradul de conștientizare.

„În era deepfake-urilor, verificarea sursei este cheia. Dacă nu ești sigur că informația provine dintr-o sursă credibilă, trateaz-o cu scepticism,” recomandă Bogdan Steriopol.

Ce să faci dacă ești victima unui deepfake?

Dacă un deepfake este folosit împotriva ta:

Raportează incidentul autorităților și platformei unde a fost distribuit.
Contactează instituțiile financiare dacă au fost implicate date sau fonduri.
Caută sprijin juridic pentru a proteja reputația și a solicita măsuri legale împotriva celor responsabili.

Deepfake-urile sunt o inovație tehnologică impresionantă, dar utilizarea lor în scopuri malefice reprezintă un risc major pentru siguranța digitală. „Verificarea sursei și educația digitală sunt esențiale pentru a rezista acestor manipulări. Trebuie să fim atenți și să nu luăm de bun orice conținut care circulă online,” subliniază Bogdan Steriopol.